Cine a descoperit biblioraftul




Cine a inventat biblioraftul

Biblioraftul

V-ati intrebat vreodata cine a inventat biblioraftul? Ei bine, haideti sa aflam impreuna cine este inventatorul biblioraftului si de ce a devenit o inventie atat de cunoscuta.

Biblioraftul este un clasor de corespondenta, un dosar mare in care sunt tinute documente clasate in ordinea nevoilor fiecarei persoane. Documentele sunt fixate in dosare cu ajutorul unor inele care sunt trecute prin perforatiile relaizate in foile de hartie sau in foliile de plastic in care sunt introduse foile.

Istoria biblioraftului incepe in anul 1886,in Bonn, Germania. Primul biblioraft a fost inventat de catre germanul Friedrich Soennecken pe care a si patentat-o. Inventia sa s-a bazat pe un sistem de inele care era inchis si deschis cu ajutorul unui maner dublu. Acesta era foarte greu de manipulat necesitand ambele maini pentru a deschide inelele. Pe data de 14 noiembrie 1886 Soennecken a patentat si perforatorul de hartie pe care l-a folosit pentru a face gaurile in hartie pentru ca, ulterior, sa le fixeze in document.

Mai tarziu, in anul 1896, germanul Louis Leitz, fondatorul companiei “Esselte Leitz”, a realizat cateva schimbari importante in dezvoltarea bibliorafturilor. Leitz a pus sub manerul dublu o maneta pe care se putea apasa cu un singur deget, astfel maneta deschidea manerul dublu cu usurinta, iar biblioraftul a devenit mai practic. O alta inventie importanta a lui Leitz a fost gaura din partea laterala a dosarului, oferind posibilitatea de a scoate mai usor biblioraftul de pe raft.

Un alt design de biblioraft a afost inventat in anul 1889 de catre Andreas Tengwall in Helsingborg, Suedia si patentat in 1890 sub numele de “Trio Binder”, fiind numit dupa o intelegere de afaceri intre Tengwall si alti doi asociati. Design-ul lui Tengwall folosea patru inele grupate in doua perechi. Amplasarea gaurilor pentru biblioraftul “Trio” este inca folosita si astazi ca un standard pentru perforare in Suedia. Aceste gauri sunt la 21 de milimetri, 70 de milimetri si 21 de milimetri distanta una de cealalta.

La bibliorafturile cu doua inele distanta standard intre cele doua gauri, aprobata de “ISO”, este de 80 de milimetri, iar la versiunea cu patru gauri nu exista un standard aprobat.

William P. Pitt a obtinut patentul pentru un biblioraft cu trei inele pe data de 20 decembrie 1904. Acest biblioraft a devenit un standard in SUA, iar distanta standard dintre gauri este de 108 milimetri.

Bibliorafturile vin in mai multe dimensiuni standard care respecta atat capacitatea cat si marimea hartiei. Majoritatea tarilor folosesc bibliorafturi cu sisteme de doua sau patru inele pentru a tine foile de hartie de dimensiune A4. In Canada si SUA cele mai comune tipuri de bibliorafturi sunt cele cu trei inele.

In zilele noastre bibliorafturile sunt inca utilizate foarte mult mai ales in arhive. Totusi, odata cu trecerea timpului si cu avansarile in tehnologie, se pare ca toate datele vor fi trecute in format digital.

Acum ati aflat cine a inventat biblioraftul si cand a aparut aceasta inventie. Speram ca acesta articol vi-a satisfacut dorinta de cunoastere si vi-a imbogatit cunostintele.




Articol scris in categoria Birotica

Vezi si alte articole din aceasta categorie:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*