Cine a inventat masina de scris?

Cine a inventat masina de scris?

Masina de scris
Masina de scris

O masina de scris este o masina mecanica sau electromecanica folosita pentru scris in caractere similare cu cele produse de imprimantele moderne prin intermediul tastaturilor. Masina de scris are incorporata o tastatura mecanica ce loveste o banda pentru a transfera cararcterele de cerneala pe hartie. In principal cate un singur caracter este imprimat pe fiecare buton al tastaturii.

          Istoria masinii de scris

          In anul 1575, un grafician italian, Francesco Rampazzetto, a inventat “scrittura tattlie” (scrierea tactila), o masina ce imprima litere pe hartie. In 1714, Henry Mill a obtinut un patent pentru o masina care se pare ca era asemanatoare cu masina de scris.

          In 1801, Pellegrino Turri a inventat hartia de carbon pentru a furniza cerneala masinii sale de scris. Tot acesta a inventat, in anul 1808, o masina de scris mecanica.

          Italianul Agostino Fantoni a dezvoltat, in anul 1802, o masina de scris mai special realizata pentru a o ajuta pe sora lui sa scrie, aceasta fiind fara vedere. In 1823, tot un italian, Pietro Conti di Cilavegna, a inventat un nou tip de masina de scris numita “tachigrafo”, cunoscuta si ca “tachitipo”.

          William Austin Burt a inventat o masina de scris pe care a denumit-o “Typographer”. Americanul a obtinut patentul pentru inventia sa in anul 1829. Muzeul de Stiine din Londra o descrie ca fiind primul mecanism de scris a carei inventii a fost documentat, dar aceasta afirmatie poate fi putin exagerata, inventia lui Turri predatand-o pe aceasta. Chiar si in mainile propriului inventator masina era mai inceata decat scrisul de mana. Burt si promotorul sau John D. Sheldon nu au reusit sa gaseasca vreun cumparator pentru patent, astfel ca inventia nu a fost niciodata produsa pentru comercializare.

          La mijlocul secolului al XIX-lea, viteza de dezvoltare a comunicatiei in afaceri a creat o nevoie de mecanizare a scrisului. Stenografii si telegrafii puteau transmite informatii la viteze de pana la 130 de cuvinte pe minut, in timp ce scrisul cu stiloul era limitat la un maxim de 30 de cuvinte pe minut (recordul de viteza din 1853). Intre 1829 si 1870, mai multe tipuri de masini de scris au fost patentate de catre inventatori din Europa si America, dar niciuna nu a intrat in productie comerciala.

          In 1855 Giuseppe Ravizza a creat un prototip al unei masini de scris numit “Clavecin de scris sau masina de scris cu taste. Aceasta a fost o masina avansata ce permitea utilizatorului sa vada ceea ce scrie.

          Zece ani mai tarziu, Rasmus Malling-Hansen din Danemarca a inventat “Bila de Scris Hansen”, care a intrat in productie comerciala in anul 1870, fiind prima masina de scris comercializata. A fost un real succes in Europa si s-a raportat ca a fost folosita in birourile din Londra pana in anul 1909. Potrivit cartii “Cine este inventatorul Bilei de Scris”, scrisa de fiica lui Malling-Hansen, Johanne Agerskov, inventatorul a realizat un model de portelan a tastaturii masinii sale si a experimentat diferite metode de amplasare ale literelor pentru a obtine cea mai mare viteza de scriere. Malling-Hansen a pus literele pe pistoane scurte ce intrau direct in “Bila” si jos pe hartie. Aceasta, impreuna cu aranjamentul tastelor astfel ca cele mai rapide degete sa loveasca cele mai frecvente litere, a facut ca “Bila de Scris Hansen” sa devina prima masina de scris ce produce text mult mai rapid decat putea o persoana sa scrie manual.

          Prima masina de scris care a avut un adevarat succes comercial a fost inventata in anul 1868 de catre americanii Christopher Latham Sholes, Carlos Glidden si Samuel W. Soule, desi Sholes a renegat masina, a refuzat sa o utilizeze si chiar sa o recomande. Patentul a fost vandut celor de la “Densmore and Yost”, pentru o suma de 12 000 de dolari, care au facut o intelegere cu “E.Remington and Sons” (faimoasa companie de masini de cusut) pentru a comercializa masina de scris. Remington a inceput productia pe data de 1 martie 1873, in Ilion, New York. Unul din motivele succesului masinii de scris “Sholes and Glidden” a fost tastatura QWERTY, adoptata in timp si de ceilalti producatori. “Sholes and Glidden” a fost prima masina de scris cu tastura QWERTY.

          Pana in anul 1910, masina de scris “manuala” sau “mecanica” a ajuns la un oarecare design standardizat. Existau putine diferente de la un producator la altul, dar majoritatea masinilor de scris urmau acelasi concept in care fiecare tasta era atasata unui ax ce avea litera corespunzatoare, scrisa invers, turnata pe capul de lovire.

          In majoritatea masinilor de scris timpurii axele de scriere loveau de jos in sus contra hartiei, astfel ca utilizatorul nu putea sa vada ce scrie. Aceasta problema a fost in final rezolvata odata cu realizarea unor design-uri mecanice ingenioase care au permis lovirea din fata a hartiei. Una din primele astfel de masini de scris a fost “Daugherty Visible”, introdusa in 1893. Totusi, modelele vechi cu lovire in spate au continuat sa fie produse pana in anul 1915.

          O inovatie importanta a fost tasta “Shift”, introdusa la modelul “Remington No.2” in anul 1878. Aceasta tasta a permis trecerea la un set diferit de axe de scris ce erau asociate literelor majuscule. Astfel a devenit posibila scrierea cu litere mici si mari. Practic, numarul tastelor s-a dublat, astfel ca a fost posibila si dublarea caracterelor speciale precum “&”, “%”, “#”, “$” etc. Totusi, din cauza ca tasta “shift” necesita o forta mai mare de apasare, era dificil sa fie tinuta apasata mai mult de scrierea a doua sau trei caractere consecutive, astfel a aparut tasta “shift lock” (precursorul tastei moderne “caps lock”) ce permitea ca operatia sa fie mentinuta nelimitata.

          Desi masinile de scris electrice nu au devenit populare decat dupa aproximativ un secol, bazele pentru masina de scris electrica au fost stabilite odata cu aparitia a “Universal Stock Ticker”, inventia lui Thomas Edison, din anul 1870. Acest dispozitiv scria, de la distanta, litere si numere pe o banda de hartie, datele fiind introduse de la o masina de scris special realizata aflata la celalalt capat al telegrafului.

          Prima masina de scris electrica a fost produsa in anul 1902 de catre “Blickensderfer Manufacturing Company” din Stamford, Connecticut. Nu a devenit un succes comercial, cauza principala fiind ca la acea vreme electricitatea nu a fost standardizata, iar voltajul varia de la un oras la altul. Urmatorul pas in dezvoltarea masinii de scris electrice a fost facut in anul 1910 cand Charles Howard Krum a completat un patent pentru primul teleimprimator practic. Acest dispozitiv, numit “Morkrum Printing Telegraph”, folosea o rotita de scriere si nu taste individuale. Aceasta masina a fost folosita in 1910 pentru primul sistem comercial de teleimprimatoare al “Postal Telegraph Company” pe linia dintre Boston si New York.

          Prima masina de scris “Olympia” a fost inventata in 1903, dar primul model care a avut succes a fost “Model 3”, lansat in 1923. Masinile de scris “Olympia” au avut cel mai mare succes in Germania, tara inventiei acestora, dar intre anii 1950 si 1970, au fost deschise noi centre de productie in Canada, Irlanda, Mexic si Chile. Modelele portabile au fost cele mai populare dintre toate masinile de scris “Olympia” produse. Compania a fost recunoscuta pentru fabricarea unor masini de scris foarte bune, atragatoare ca design si intr-o inovare continua.

          Totusi, cele mai puternice companii de pe piata masinilor de scris electrice au fost “Remington Rand” si “IBM”. Cele doua companii au adus, pe rand, cele mai bune si mai populare masini de scris electrice de pe piata. In 1925, compania “Northeast Electric” a oferit motoarele electrice celor de la “Remington Electric” pentru a produce primele masini de scris electrice sub insemnul “Remington”. Ulterior, dupa lungi discutii urmate de o fuziune, compania a devenit “Remintgon Rand”, iar in 1929 cei de la “Northeast” au decis sa produca pe cont propriu noile masini “Electromatic”. “Northeast Electric” a fost cumparata de “Delco”, o divizie a “General Motors”, iar afacerea masinilor de scris electrice a fost reinventata sub numele de “Electromatic Typewriters Inc.”. In anul 1933, “IBM” a achizitionat “Electromatic”, a investit in design-ul masinii de scris si a lansat in 1935 prima masina de scris “IBM Electric Typerwriter Model 01”.

          Design-ul masinilor de scris electrice a inlaturat conexiunea mecanica directa intre taste si elementul ce lovea hartia. Pentru a nu fi confundate cu mai noile masini de scris electronice, masinile de scris electrice contineau doar o singura componenta electrica, motorul.

          Ultima mare dezvoltare a masinii de scris a fost trecerea la masina de scris electronica. In anul 1981, “Xerox Corporation” a introdus o linie de masini de scris electronice care incorporau noile tehnologii. Acestea si masinile de scris electronice similare au fost in principiu procesoare de text dedicate, cu monitoare LCD sau cu tub catodic de o singura linie, cu editoare de linie incorporata in memoria ROM, un corector gramatical si de scriere, cativa kilobytes de memorie interna RAM, un cartus optional si dispozitiv de stocare a memoriei cu card magnetic sau discheta externa pentru salvarea formatelor text sau document.

          Anii 1970 si 1980 au fost o perioada de tranzitie pentru masinile de scris si procesoarele de text. Birourile si companiile mici inca foloseau masini de scris, marile corporatii aveau implementate noile procesoare de text, iar celelalte companii ramase aveau o combinatie intre cele doua tehnologii. Pasul s-a schimbat foarte rapid, angajatii fiind nevoiti sa invete mai multe noi sisteme, unul dupa altul, in doar cativa ani. In timp ce aceasta schimbare de pas este normala in zilele noastre, tehnologia dactilografiei s-a schimbat foarte putin in primii 80 sau 90 de ani de existenta.

          Aparitia calculatorului si a programelor de procesare text, inventarea imprimantei si scaderea preturilor la toate acestea, a dus la disparitia masinii de scris de pe piata larga. Mai exista o piata specializata pentru masini de scris acolo unde exista anumite reguli in sistemele de corectie, precum in SUA, unde detinutii nu au dreptul la un calculator sau a vreunui echipament de comunicatie, dar li se permite detinerea unei masini de scris.

          Acum ati aflat cine a inventat masina de scris si ce poveste interesanta se afla in spatele acesteia. Speram ca acest articol vi-a satisfacut dorinta de cunoastere si vi-a imbogatit cunostintele.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.