Cine a inventat taiteii?

Cine a inventat taiteii?

Cine a inventat taiteii
Cine a inventat taiteii

Taiteii

Taiteii sunt un tip de aliment de baza realizati dintr-un tip de aluat nedospit, intins, extrudat sau rulat plat si taiat intr-una din diferitele forme. In timp ce benzile lungi si subtiri sunt cele mai populare, multe varietati de taitei sunt taiati in forma de valuri, spirale, tuburi si altele. Taiteii sunt de obicei gatiti in apa fierbinte, uneori fiind adaugat ulei de gatit sau sare. Adesea sunt prajiti in tigaie sau in ulei si sunt serviti impreuna cu un sos sau intr-o supa. Taiteii pot fi depozitati la frigider pe termen scurt sau pot fi uscati si depozitati pe termen mai lung.

Istoria taiteilor

In anul 2002 arheologii au descoperit un bol de ceramica ce continea cei mai vechi taitei cunoscuti pana la momentul actual. In urma datarii cu radiocarbon s-a constatat ca taiteii ar avea in jur de 4000 de ani vechime. Acestia au fost descoperiti in situl arheologic Lajia de-a lungul Raului Galben din China. Taiteii au fost foarte bine conservati si au fost descrisi ca fiind asemanatori cu traditionalii taitei chinezesti “lamian” (deliciosi), acestia fiind realizati prin intinderea manuala repetata a aluatului. Compozitia celor mai vechi taitei a fost studiata de catre o echipa de cercetatori chinezi care au determinat ca taiteii au fost realizati din mohor si mei.

Cea mai veche inregistrare despre taitei a fost gasita intr-o carte ce dateaza perioadei tarzii a Dinastiei Han (anii 25-200). Taiteii, adesea realizati din aluat de grau, au devenit un aliment de baza pentru populatia din perioada Dinastiei Han (206 i.Hr. – 220 d.Hr.). In timpul Dinastie Tang taiteii au fost pentru prima data taiati in forma de benzi, iar in timpul Dinastiei Yuan a inceput realizarea taiteilor uscati.

In Japonia, taiteii de grau au fost adoptati in secolul IX dupa o reteta chinezeasca apartinand unui calugar budist. Taiteii “reshteh” erau preferati de catre cei din Persia in secolul XIII. Inovatiile au continuat, iar drept exemplu, taiteii realizati din planta kudzu (radacina-de-sageata japoneza) au fost dezvoltati in timpul Dinastiei Joseon din Coreea (1392 – 1897). Taiteii “ramen”, bazati pe taitei chinezesti, au devenit foarte populari in Japonia pana in anul 1900.

Taiteii instant au fost inventati de catre Momofuku Ando si au fost comercializati pentru prima data in Japonia in anul 1958. Potrivt metodei lui Ando, un manunchi de taitei proaspeti sunt prajiti rapid, ceea ce ii usuca repede si le ofera calitatea de pastrare indelungata.

In primul secol inaintea erei noastre, Horatiu a scris despre anumite fasii prajite de aluat denumite “lagana”. Totusi, metoda de gatire a acestor fasii nu corespunde cu definitia curenta a pastelor proaspete sau uscate, asemanarea fiind doar la ingredientele de baza si probabil a formei. In secolul II d.Hr. fizicianul grec Galen a mentionat despre “itrion”, referindu-se la toate amestecurile omogene de faina si apa, cuvantul latinizat “itrium” fiind folosit pentru un tip de aluat fiert. Talmudul din Ierusalim contine inregistrari despre itrium, acesta fiind foarte comun in Palestina intre secolele III-V. Arabii au adaptat taiteii pentru drumuri lungi in secolul V, iar in secolul IX fizicianul arab Isho bar Ali a definit “itriyya”, derivatul in araba a cuvantului grecesc, ca fiind fasii asemanatoare unor sfori realizate din gris si uscate inainte de a fi gatite. In anul 1154 Muhamad al-Idrisi a scris ca itiyya a fost un produs realizat si exportat din Sicilia Normanda. “Itriya” a fost, de asemenea, cunoscut si de vorbitorii armaici de sub sfera persana, iar in perioada dominatiei islamice facea referire la o supa cu taitei preparata prin rasucirea bucatilor de aluat framantat in anumite forme.

Prima informatie concreta despre aparitia pastelor in Italia dateaza din jurul secolelor XIII-XIV. De atunci, pastele au luat o varietate de forme, adesea bazandu-se pe specializarile regionale. Cel putin din secolul XX pastele au devenit un aliment de baza in America de Nord si in alte parti.

In zona care a devenit ulterior Germania, au fost descoperite documente ce dateaza din 1725 in care sunt mentionati “spätzle”, desi ilustratiile medievale ar plasa acest tip de taitei la o data si mai timpurie.

Desi un aliment foarte vechi, taiteii au ramas si in zilele noastre o sursa importanta de nutritie. Deveniti de-a lungul anilor un aliment de baza, taiteii vor ramane si in continuare o parte importanta din mancarea noastra.

Acum ati afla cine a inventat taiteii si care este istoria acestui aliment popular. Speram ca acest articol vi-a satisfacut dorinta de cunoastere si vi-a imbogatit cunostintele.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.